Dupa 14 ani de investitii mai mult sau mai putin consistente în infrastructura, iata ca în anul 2004, descoperim din ce în ce mai mult precaritatea infrastructurii, situatie care prin consecintele sale începe sa devina o problema majora pentru România. Vara asfaltul se înmoaie, iarna crapa, toamna când ploua canalele se înfunda iar gropile din drumuri nu mai pot fi evitate caci sunt mascate de adevarate balti.
Tot iarna drumurile se înzapezesc si se blocheaza zile întregi. Coloane lungi de masini se formeaza în intersectiile si pe arterele principale ale marilor orase, parcarile sunt pline ochi, iar cautarea unui loc de parcare dureaza minute în sir.
Timpii de transport ca si cheltuielile aferente se majoreaza considerabil, aprovizionarea agentilor economici din zonele industriale sau din centrele populate ale oraselor ca si transportul de marfuri în general creeaza un adevarat haos.
Restrictii de circulatie pe anumite artere si între anumite ore, dirijarea traficului pe drumuri ocolitoare, interdictii, taxe suplimentare de tot felul si diverse alte masuri nu reusesc sa faca fata cantitatilor sporite de marfuri ce se vehiculeaza într-o economie într-o evidenta crestere.
Retelele de transport a energiei electrice si de telecomunicatii sufera distrugeri deseori datorita conditiilor climatice (vânt, ploi, ninsori etc.) .
Inundatiile au ajuns un fenomen frecvent în multe regiuni ale tarii, anumite bazine hidrografice sufera în mod constant de aceste probleme.
Seceta domneste cu regularitate în timpul verii în mai toate zonele tarii, cu ample consecinte asupra productiei agricole, dar nu numai, caci si sistemul energetic national a fost afectat de lipsa precipitatiilor în vara trecuta.
Iata deci ca devine din ce în ce mai evident ca nu este suficient ce s-a facut pâna acum si sa investim mai mult si cu siguranta cu mai multa eficienta în tot ce înseamna infrastructura economica.
Alternativa, deci ramânerea la actualul nivel de implicare în ceea ce priveste investitiile, ar însemna sa acceptam generalizarea blocajului, o gâtuire si o strangulare a fluxurilor de marfuri si oameni cu consecinte imediate în diminuarea cresterii economice si a dezvoltarii sociale.
Ramâne de vazut care va fi decizia autoritatilor române pentru anul în curs ca si pentru cei care urmeaza, mai ales ca 2004 este si an electoral, fapt cu multe implicatii asupra structurii bugetului. Aceasta decizie va avea importante consecinte asupra amplelor proiecte de dezvoltare a infrastructurii, proiecte amplu mediatizate în ultima vreme (infrastructura rutiera si feroviara, poduri, parcuri industriale si zone libere, amenajari pentru irigatii, energetica etc.).
Deja se observa o serioasa ramânere în urma fata de tarile vecine. O amânare, fie si cu câtiva ani, a demararii acestor proiecte ar avea consecinte grave pentru urmatoarele decenii.

Declaratiile saptamânii  Eugen Dijmarescu, ministru delegat pentru Comert:
"Avem nevoie de investitii pentru componente ale diverselor produse care se fabrica în lume".
"Legarea preturilor livrarilor de petrol si gaze din Rusia de euro ar duce la o crestere semnificativa a costurilor importurilor României".
Gabriel Oprea, ministrul delegat pentru administratia publica:
"Reducerea cantitatii de caldura vândute populatiei se reflecta în scaderea valorii medii a costurilor pe apartament cu 16% la facturile pe noiembrie si decembrie.
Facturile platite de populatie au fost mai mici în 2003 fata de 2002. 15,4% din valoarea acestor facturi a fost suportata de la buget sub forma ajutoarelor de încalzire acordate familiilor cu venituri reduse".

Cifrele saptamânii 

13.300 miliarde lei - bugetul Municipalitatii Bucuresti pentru anul în curs.

47% - ponderea numarului de firme din totalul celor de constructii care intentioneaza sa investeasca în mijloace fixe în 2004.

19,3 milioane euro - valoarea investitiilor Distrigaz Nord pentru anul în curs.

34 milioane dolari - cheltuielile facute în 2003 pentru restaurarea monumentelor.

27% - PIB pe cap de locuitor al României raportat la media UE în 2002.

14,1% - estimarea BNR privind rata inflatiei la sfârsitul anului 2003.

Stiri pe scurt 

Primaria Capitalei va avea un fond de rulment de o mie de miliarde de lei 
   [articolul integral în revista...]

Ruwel AG ar putea investi 75 milioane de euro în parcul industrial Cluj 
   [articolul integral în revista...]

Piata hoteliera ar putea atrage în 2004 investitii de 360 milioane dolari 
   [articolul integral în revista...]

Organizatie pentru reciclarea deseurilor din ambalaje 
   [articolul integral în revista...]

Tarife de concesionare a terenurilor în judetul Timis 
   [articolul integral în revista...]

Oprea sustine ca românii platesc mai putin pentru caldura din apartamente 
   [articolul integral în revista...]

Taxele vamale pentru aparatele de aer conditionat nu au fost reduse 
   [articolul integral în revista...]